m-am mutat

m-am mutat pe www.andreiac.com … come see me there

alb

ma plictisesc scandalurile. ma enervez cind aud iar certuri, birfe, ipocrizie, rautatzi. ma plictisesc apoi vreau sa ma iau si sa ma duc. in lume. sau la un film. sau bere. imi caut linistea. si e tare greu sa gasesti ceva intre multa neliniste. am vazut azi un film. ingerul necesar al lui preda. a fost amuzant cum personaja principala purta la inceputul filmului un tricou alb pe care scria “preda porter” ).  imi fac si io unu ) imagini frumoase, curate. mult alb. poate am inceput sa ma uit la film mai mult in imagini fotografice. un tablou mare cu mizgaleli in negru pe perete. nu inseamna ceva, dar e frumos in camera alba cu masutza si canapea alba. cu ea imbracata in alb. si foarte frumoasa. poate, zic eu, nepriceputa, ar fi fost total altul filmul daca ea nu ar fi fost asa de frumoasa. actrita. ea pe malul marii cu bicicleta aruncata linga. ea linga mizgalelile mari de pe zid “inca te astept”. frumoase si imaginile cu fetitza. si cu ea cum e strinsa de gid de un barbat. obsesiv de mult alb. gri deschis. linistitor parca inainte de furtuna. cred ca asta spune albul. am vazut si fotografiile unei fete. cu papuci rosii. nu-i tin minte numele. foarte frumoase. curate. libere. nefrustrate si nefrustrante. clare. calde. peacefull. in curtea muzeului de arta.

poveste trista

miercuri a terminat ralu scoala. cu o saptamina inainte adina. flori multe, festivitati, graba. of, ce bine ca s-a terminat. anul trecut, la mine a plouat. aveam pantaloni negri si era frig si ma enervau tocurile. nu mai suport tocurile! la inmormintare la bunicu am purtat tocuri si a fost frig… bunica e tot bolnava. nu maninca nimic. zice ca nu are gust mincare. si au trecut deja doua luni. de atunci e tot prin spitale. simte, cred, ca nu mai are pentru ce trai. as putea sa-i fac un stranepot sa-i dau motive. e, cred, prea greu sa-ti mai gasesti un scop in viata cind se duce omul linga care ai fost 50 de ani. si cind se duce dintr-o data. e obosita si nu mai tzipa in telefon cind o sun. vorbeste stins si mi-e mila. ultima data era in spital si incerca sa zimbeasca si sa ne convinga ca totul e bine si ca se vindeca. si ca maninca si ca e ok. as vrea sa fie asa, dar nu stiu cum sa o ajut. e prea trist cind mor oamenii. adica noi avem nesimtirea sa facem o megatragedie daca ne paraseste iubitul cu care am fsot 3 luni. sau 3 ani. dar un om de 70.. fara viata inainte si fara perechea care i-a fost la bine si la rau alaturi… are, daca nu forta sa mai lupte, macar forta sa se prefaca, pentru ceilalti, ca lupta. pling toata noapte, imi spunea. nu stiu de ce, dar tot pling. nu e suparata pe nimeni, nu are pe cine. e suparata pur si simplu, curat, fara ura sau resentimente. e prea trist…

tanana filmeeee

azi incepe tiff-ul. a 6a editie si a patra pe la care o sa ajung eu. primele 2 le-am ratat. eram, cred, prea mica sa aud io de festivaluri de filme. inca si internationale. de la primul imi aduc aminte doar un film… inebunita dupa filmele sud-americane (a nu se intelege telenovele ) am ales unul brazilian a lui Karim Ainouz, Madam Sata. Nu stiu de unde pina unde… poate era atractia aia fatza de interzis pe care o are orice copil.. sata.. de la satana.. must be interesting… doar ca abia m-am uitat la film, eu, o anti-gay convinsa, fie femei ori barbati. na, si in filmu asta am avut suficient pentru toata viata. scena care imi sta inca pe retina ) e cea unde doi barbati brazilieni, cu niste corpuri incintatoare, muschi nici prea mari nici prea mici, pielea maronie, lucioasa de la transpiratie, stralucind din cauza razelor lunii care intra pe fereastra din lemn vechi deschisa, fac sex nebun pe un pat de o persoana, strimt, murdar. scena are mai multa sexualitate decit orice alta scena de genul pe care mi-o pot aduce aminte, unde a fost o femeie si un barbat. nu stiam daca sa ma uit sau nu, pentru ca punerea in scena era incintatoare, dar prea socanta in acelasi timp. barbatii se sarutau si aveau buzele groase si frumoase, miinile mari si puternice si corpurile alunecoase. am iesit ingrozita, dar numai dupa ce s-a terminat filmul. era vara si era cald afara. foarte cald. a! mi-am mai adus aminte inca un film din anul acela. Niki Ardelean, colonel in rezerva a lui Lucian Pintilie pe care l-am vazut la Republica. am simtit neputinta si durere si greutate. nu a avut multa actiune dar filmul a avut substanta si ti-a dat feeling as zice. se termina sec, k mai toate filmele romanesti lately.

anul urmator am fost voluntara. cu my ex impreuna. am constatat ca nu putem lucra prea bine as a team. puneam subtitrarile la filme asa ca vrind nevrind am vazut filme berechet. unele de mai multe ori. oldboy… cu a sa poveste sfisietoare cu momente sadice, desenele animate ale caror nume nu mi le mai amintesc dar pe care as vrea sa le revad.. cu liceeni, fantome, sadism desenat si injuraturi. hip-hoperi nordici care se straduie sa ajunga vedete si dani si ice care remarca: chiar asa e. petrecere intr-o noapte suedeza cu soare pe cer si blonzi betzi, droguri. s-a schibat sticla de cola de 250 ml si si gustul sucului. am dat telefoane pe gratis de la rds. am cintat la pian in casa de cultura a studentilor, seara. moartea domnului lazarescu.. doar 5 minute. prea multa lume, prea multa oboseala. petrecere la casa tranzit si expozitie de fotografie. de prin ceva tara din africa. foarte frumoase. imi amintesc doar feelingul, nici o fotografie. culori tari, expresii. balconul de sus de la victoria cu scaunele tari. inchiderea festivalului cu multa lume. am stat in picioare si nu-mi amintesc la ce film. petrecerea de la roata. mici si bere. am dansat putin. m-am enervat putin. am baut.. cred ca tot putin. seara si rece. frumos tiff 2005

2006. presa de data aceasta. sapte seri. multicele filme vazute si multe petreceri. citeva ramase pentru a fi povestite. castelul de nisip, tot brazilia. un film frumos cu o lume din care nu poti sa iesi. simteam neputinta femeilor si ma sufoca. o lume pura dar inabusitoare. evadarea fiicei si nereusita mamei. o lume care nu simte istoria, razboaiele ci doar nisipul si fortza lui. am plins. eram cu cipri si cu mada. petrecerile tralala. MTV music awards si un cluj plin de “vedete”. puya mi-a facut poze cu nevasta-sa. afterparty interzis jurnalistilor. am coborit la tralala. a venit gabi si am mers la film la victoria unde am adormit. nu-mi amintesc numele filmului si fetitza era prea ciudata si am adormit. toti multzi citzi eram. l-am revazut apoi la arta prin decembrie si m-a tinut treaza. zice andrei ca eu daca nu dorm la filme, pling ) asa o fi. terasa muzeu. bere stela si un tricou negru polo. nu l-am cistigat eu, dar mi l-a dat mie. isaiu, si nu in telenovele de cacat, ci intr-un scurt metraj la sfirsitul caruia am fost fericita sa citesc Cluj. Misiriantu. imagini arse, joc de expunere, poveste spusa altfel. l-am cunscut pe scripi.  s-a terminat tiff 2006 si am cunoscut multi oameni faini, am fost la petreceri si am vazut filme bune. am fost singura la film. minteam cind ziceam ca italiencele a fost primul film la care am fsot singura. a fost doar primul. de ce sa mersi singur la film. sau de ce insotit….

azi incepe 2007 cu filmul de cannes. a fugit festivalul si la sibiu.